Scurtă prezentare

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei Bucureşti, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Cu o suprafaţă de 4.054 kmp (1,6% din teritoriul naţional) în ampla curbă a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cca. 540 mii locuitori, judeţul beneficiază de un cadru natural de excepţie, structurat pe un relief foarte variat - câmpie, dealuri şi munţi, peste 60% din suprafaţă fiind agricolă iar cca. 30% o reprezintă pădurile. Altitudinea maximă, 2.505 m, se înregistrează în vârful Omu din Munţii Bucegi, aflat între primele 10 vârfuri ca înălţime din România, iar cea minimă, de 120 m în Câmpia Titu. Apele curgătoare aparţin celor două sisteme hidrografice importante Ialomiţa şi Argeş cu afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă şi numele  judeţului.

Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă bogată, muzeele şi monumentele istorice şi de artă, evenimentele culturale şi sportive, tradiţia spirituală universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în măsură să stârnească interesul turiştilor de pretutindeni.

Judeţul Dâmboviţa a fost locuit încă din Paleoliticul inferior, arheologii descoperind o serie de vestigii aparţinând culturii de prund la Petreşti şi Potlogeni, momentul său de maximă importanţă situându-se între sfârşitul veacului XIV şi începutul celui de al XVIII-lea, când Târgovişte a fost capitala Ţării Româneşti.

De-a lungul timpului, hotarele judeţului au cunoscut modificări, în primul rând după transformarea fostului târg periodic Târgovişte în reşedinţă domnească, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Vreme de mai bine de 300 ani Târgoviştea, reşedinţa judeţului, a fost capitala provinciei istorice Țara Românească, unde au domnit 33 de voievozi care au vegheat la păstrarea fiinţei naţionale, unul dintre ei fiind legendarul Vlad Ţepeş, cel care a construit simbolul cetăţii - Turnul Chindiei. Acesta, mare luptător şi apărător al creştinătăţii, a fost sursă de inspiraţie pentru  legenda lui Dracula, un brand al României şi mai ales al Târgoviştei. Oraşul a polarizat astfel viaţa economică, politică şi culturală a Ţării Româneşti. Numeroase cercetări arheologice o dovedesc cu prisosinţă, muzeele dâmboviţene ilustrând diverse aspecte (Curtea Domnească, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului). De aici şi patrimoniul cultural bogat moştenit de judeţ, constituit din peste 1.200 de monumente istorice şi culturale, din care 267 sunt de importanţă naţională, fiind al patrulea judeţ din România din punct de vedere al potenţialului cultural. Cele mai renumite sunt Curtea Domnească de la Târgovişte - cu Turnul Chindiei, Biserica Domnească şi ruinele - unde a domnit renumitul Dracula, ansamblurile brâncoveneşti de la Potlogi şi Doiceşti, Mănăstirea Dealu, unde se odihneşte capul lui Mihai Viteazul, bisericuţele din lemn de la Cobia şi multe altele la fel de importante pentru istoria românilor, nu doar a dâmboviţenilor.

Astăzi, judeţul Dâmboviţa este compus din două municipii: Târgovişte – reşedinţa judeţului şi totodată veche cetate de scaun şi Moreni, 4 oraşe dintre care două în zona de nord, Fieni, Pucioasa şi trei în partea de sud, respectiv Găeşti, Titu şi Răcari şi 82 de comune. Economia judeţului este predominant industrială, dar şi agricolă, în anul 2007, judeţul Dâmboviţa dând 11,1% din producţia naţională de fructe (locul 2 pe ţară), 9,6% din producţia de legume a ţării (locul 1 pe ţară) şi 5,4% din producţia de cartofi (locul 6 pe ţară).
Newsletter
Abonează-te aici şi vei primi pe mail ultimele noutăţi despre toate evenimentele şi manifestările ce vor avea loc în Dâmboviţa.
vizitatori
25 Sep 2017
40696 unici