Valea Obârşia Ialomiței cu Mecetul Turcesc şi Cascada Ialomiţei  Cea mai mare şi mai cunoscută vale glaciară din Munţii Bucegi, Valea Ialomiţei (cunoscută sub numele de Valea Obârşia în sectorul său superior) se remarcă prin larga sa deschidere către sud, prin profilul în forma literei U, şi p

Ansamblul cuprinde o biserică din veacul XIV şi una din veacul al XV-lea - aflate în elevaţie, turn - clopotniţă, toate situate în zona de sud a bisericii; mănăstirea ridicată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, de negustorul Stelea şi, în sfârşit, mănăstirea cu biserica de secol XVII, ridicată de Vasile Lupu, domnul

Dintre toate monumentele istorice aflate în spaţiul dâmboviţean, Curtea Domnească este cea care suscită cel mai mare interes din partea turiştilor. Datorită valorii istorice excepţionale a complexului, acest interes este pe deplin justificat, Curtea Domnească primind zeci de mii de vizitatori în fiecare an. Monumentele curţii sunt:

Centrele culturale ale judeţului Dâmboviţa, în principal cele din municipiului Târgovişte – reşedinţa judeţului -  vă invită la o serie de genuri de manifestări artistice şi culturale, deschise publicului larg, menite să completeze sejurul dumneavoastră, ca turişti pe aceste meleaguri. Artă Iubitori

Aventură În ultima perioadă de timp, turismul de aventură a înregistrat o creştere deosebită în România, zone cu un pitoresc deosebit, aşa cum întâlnim şi în Dâmboviţa, având șanse mari să fie atrase în circuitul internațional al acestor activități: Alpinism. Munţii Buceg

Pentru amatorii de drumeţii montane şi exploratori ai frumuseţilor munţilor, judeţul Dâmboviţa are de oferit o paletă largă şi fascinantă de minuni ale naturii. Monumentele naturii din judeţul Dâmboviţa sunt legate în cea mai mare parte de prezenţa în nordul acestuia a Munţilor Bucegi, poate cea mai cunoscută unitate monta

Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitană – Târgovişte Cunoscută de localnici sub numele „Mitropolia”, a fost unul dintre cele mai impresionante edificii religioase ridicate în Ţara Românească în Evul Mediu. Construcţia  a fost începută în timpul domniei lui Radu cel Mare (14

De asemenea, în clădirea Muzeului de Istorie, a fost amenajat un Cabinet Numismatic, deschis  publicului începând cu 24 ianuarie 2011. Sunt etalate, într-un mobilier original, monede şi obiecte de podoabă din antichitate până la mijlocul secolului al XX-lea. Expoziţia evidenţiază descoperirile monetare de pe teritoriul judeţului D�

Casa - atelier Gheorghe Petraşcu aminteşte vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat prin pânzele sale de Târgovişte, care l-a primit în 1922, când şi-a construit aici o locuinţă, oraşul paşnic, patriarhal, care îl atrăgea atât prin istoria sa, lăsată pe ruinele Curţii Domneşti, dar şi prin linişte şi calm. Infl

Clădirea a fost ridicată de Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), pe locul alteia mai vechi, cu destinaţia de a servi ca locuinţă fiilor săi. Afectată de incendiul din 1712, casa a fost reparată imediat. În 1831 în această clădire a funcţionat Ocârmuirea judeţului. Între anii 1867 – 1893, clădirea a fost reconstruită în stil

Reînfiinţată în anul 1979, într-o casă construită în stil rustic, Casa memorială I.L.Caragiale adăposteşte mărturii scrise ale vieţii şi activităţii marelui dramaturg. Muzeul prezintă vizitatorului mărturii documentare, cărţi în ediţii princeps, fotografii, afişe, mobilier de epocă, obiecte personale, care au rolul de a adu

Rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului cuprinde sistemul carstic Tătaru: lapiezuri, doline, Peştera Ursului şi Peştera Mică (din Cheile Tătarului) precum și Cheile Tătarului (monument al naturii), elemente floristice rare, o faună fosilă abundentă şi diversă.

Cheile Orzei reprezintă cele mai înguste chei din cursul Ialomiţei. Apar pe valea Ialomiţei, în aval de lacul Scropoasa, pe o lungime de circa 2 km, distanţă pe care valea este foarte îngustă. Urmând cursul spre amonte, la ieşirea din chei, se întâlneşte barajul lacului de acumulare.

Cheile Peşterii, cu o lungime de numai 250 m se întâlnesc pe valea Ialomiţei, fiind străjuite de Turnul Seciului, unde au loc numeroase concursuri de alpinism.

Cheile Rătei sunt săpate într-un depozit de calcare jurasice pe o distanţă de câteva sute de metri, cu o înălţime de aproximativ 100 m.

Cheile Urşilor sunt situate în nordul bazinetului Padina, având o lungime de aproximativ 1 km şi aspect sălbatic.

Cheile Zănoagei, extinse pe o lungime de 2 km între bazinetul Bolboci şi bazinetul Scropoasa sunt unele dintre cele mai spectaculoase chei din Munţii Bucegi. La ieşirea din chei, valea se lărgeşte brusc. Sunt delimitate două sectoare: Cheile Mari şi Cheile Mici ale Zănoagei străbătute de valea Ialomiţei.

Este cea mai interesantă descoperire a unui complex de izvoare, mlaştini de izvor şi pârâiaşe colectoare la valea Neajlovului. Acest complex se găseşte situat la o altitudine de aproximativ 120 m, cam la 800 m în amonte de capătul satului Corbii Ciungi şi 2 km în aval de comuna Corbii Mari în sud-vestul judeţului pe malul stâng al v�

La Nord de Târgovişte, în imediata apropiere, în comuna Aninoasa se poate vizita Complexul Monumental Dealu, cu hramul „Sfântul Nicolae”. Este unul din cele mai importante monumente religioase din ţară şi printre cele mai vechi din judeţ, existând, probabil, din vremea lui Mircea cel Bătrân

Complexul Național Muzeal  “Curtea Domnească”- Târgovişte cuprinde 13 muzee şi Case Memoriale: Complexul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni,  Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Galeriile Stelea, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea&rdquo

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: 0372 11 14 09 Email:info@mdrt.ro www.mdrt.ro Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism B-dul Dinicu Golescu nr.38, Bucureş

Tradiţiile, îndeobşte sărbătorile tradiţionale, reprezentau odinioară sisteme culturale care menţineau comunitatea într-un sistem de reguli foarte bine stabilite. Erau comunităţi bine articulate, echilibrate, cu o evoluţie normală, în care omul îşi cunoaştea foarte bine rolul. Trebuie spus,că aceste sisteme, au  suportat în t

Muzeul-atelier Gabriel Popescu a prins contur, a revenit la o nouă viață, iar cei care îi trec pragul se vor putea apropia de acest univers unic Vă invităm să descoperiți tainele artei gravurii și ale personalității artistului gravor Gabriel Popescu. Cu fonduri norvegiene, Consiliul Județean Dâmbovița a reușit să restaure

Spaţiul expoziţional al Galeriilor Stelea este special amenajat pentru expoziţii temporare. Totodată, clădirea adăposteşte expoziţia de etnografie şi artă populară, ce cuprinde cele mai valoroase produse ale tradiţiei rurale dâmboviţene, remarcându-se cu precădere ţesăturile, ceramica din centre de olărie azi dispărute

Judeţul Dâmboviţa are o suprafaţă de 4.054 Km2 (1,70 % din suprafaţa ţării) repartizată astfel: 63 % - teren agricol, 29 % păduri şi 9 % curţi construcţii. Judeţul este situat în partea central-sudică a ţării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa. Coordonate:

Atestarea documentară a judeţului Dâmboviţa. De-a lungul timpului, au apărut diverse opinii despre momentul în care au apărut şi s-au dezvoltat judeţele Ţării Româneşti. Judeţele îşi au originea în organizaţiile politice timpurii situate pe apele văilor mai importante, în depresiunile de la poalele munţilor sau în regiunile pr

Pucioasa În trecut, izvoarele se aflau pe pământurile unor moşneni sau diverşi proprietari, interesaţi mai mult sau mai puţin de exploatarea ştiinţifică şi cu rezultate deosebite a acestor ape. La acest aspect mai trebuie adăugat şi astuparea izvoarelor, datorită alunecărilor de teren, antrenate foarte mult în timp

Lacul Bolboci, situat la o altitudine de 1.400 m, se înscrie în peisaj pe valea Ialomiţei, în spatele unui baraj înalt de 55 m şi lung de 455 m. Este situat pe Ialomiţa, în aval de confluenţa cu râul Bolboci, între Cheile Zănoagei şi Cheile Tătarului, are o suprafaţă de 97 ha, o lungime de 2,2 km �

Lacul Pucioasa este situat în amonte de oraşul Pucioasa, are lungimea de 2,3 km, suprafaţa de 90,54 ha şi a fost construit pentru un volum de apă de 10,70 milioane m³, însă din cauza aluvionării intense are în prezent un volum de apă de 5,03 milioane m³. Acest lac are mai multe întrebuinţări şi anume: produce hidroenergie, alimentea

Lacul Scropoasa este un lac de baraj antropic, construit în 1929, pe râul Ialomiţa, în scopuri hidroenergetice, însă acesta foloseşte şi pentru agrement. Are o lungime de 2,5 km între Scropoasa şi Dobreşti, are căderea de 304 m şi prin volumul de apă de 0,55 milioane m³ asigură regularizarea săptămânală a râului Ialomiţa. Lacu

Ctitorită în anul 1572 de către Badea Bolosin stolnicul, biserica, transformată în mai multe rânduri, este tot ce s-a mai păstrat din vechea Mănăstire Cobia. Biserica a fost reparată după 1680 de Pîrvu Cantacuzino, apoi în 1724, cănd i s-au prăbuşit bolţile. În mod sistematic, a fost restaurată de Comisiunea Monumentelor Ist

A șezată la doar câţiva kilometri de Târgoviște, mănăstirea a fost zidită de Pătraşcu cel Bun (1554-1557), refăcută de Nicola vistiernicul între anii 1623-1624 și ruinată la cutremurul din 1802. Biserica având forma crucii, fără pridvor, a fost construită după datina veche. Războiul dus de Mihai Viteazul împotriva turcilo

Ctitorită în jurul anului 1500 de jupânul Gherghina Pârcalabul din Poienari, unchiul domnitorului Radu cel Mare, mănăstirea poartă hramul „Sfântul Gheorghe” . Cercetările arheologice recente au arătat că sub actuala biserică se află o alta din lemn, datată din secolul al  XIV-lea, ridicată, după tradiţie, de u

Pe valea râului Ialomița din Munții Bucegi, la începutul secolului al XVI-lea (1508-1509), domnitorul Mihnea cel Rău a construit o biserică de lemn, zidită în peştera de la care îşi va lua şi numele. Vremurile nu au fost prietenoase cu micul lăcaş de cult, acesta fiind de nenumărate ori incendiat şi devastat. În anul 1991 s-a

T ot în Aninoasa, se află şi Mănăstirea Viforâta, ctitorită în 1530 de Vlad Înecatul, fiul lui Radu cel Mare. Un moment important din istoria lăcaşului a fost domnia lui Constantin Brâncoveanu, cu două faze de construcţie. În 1713, Maria, soţia acestuia, în călătoriile sale în jurul oraşului Târgovişte, observă starea pr

La poalele Masivului Bucegi, aflată lângă trecătoarea Cota 1000, pe DN 71 Bucureşti - Târgovişte - Sinaia, străjuieşte Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, cunoscută sub numele de Mănăstirea Cota 1000. Legenda despre întemeierea sfântului locaş de cult are rădăcini adânci în istoria Ţării Româneşti. Domni

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între anii 1593 - 1601, a fost fiul lui Pătraşcu cel Bun şi al Teodorei. În toamna anului 1593, susţinut de Buzeşti şi Cantacuzinii din Istanbul, primeşte acordul Porţii pentru a deveni domn al Ţării Româneşti. A aderat la Liga Sfântă iniţiată de Papa Clement al VIII - lea împotriva

Vreme de mai bine de 300 ani Târgoviştea, reşedinţa judeţului, a fost capitala provinciei istorice Ţara Românească, mărturie în acest sens stau şi ruinele Curţilor Domneşti din Târgovişte - cu Turnul Chindiei, ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş, ca şi palatele de la Potlogi şi Doiceşti, ceva mai tâtzii.

Proiectată ca sediu al Prefecturii, clădirea în care funcţionează muzeul este una dintre cele mai vechi şi frumoase din Târgovişte, datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind realizată după planurile aceluiaşi arh. Baldassare Vignossa Giovanni. Deşi de dimensiuni relativ mici, imobilul nu este lipsit de monumentalitate şi de

Clădirea şi amplasamentul Muzeului de Istorie au fost alese, nu întamplător, într-o zonă cu o deosebită semnificaţie istorică - Calea Domnească, în vecinătatea Curţii voievodale. Palatul de Justiţie, azi monument istoric, a fost construit la începutul secolului al XX-lea, fiind una dintre cele mai importante mărturii ale arhitect

Cunoscută şi sub numele de „Casa Mihai Dobrescu”, clădirea în care funcţionează muzeul datează din perioada 1880 – 1890. Expoziţia de bază a muzeului prezintă piese etnografice legate de ocupaţiile tradiţionale specifice zonei Pucioasa, Moroeni, Pietroşita, Runcu, Râul-Alb şi Văleni Dâmboviţa. Obiectele din lemn (stâlpi de

„Casa mea e un roman de toată frumuseţea”, mărturisea Ion Al. Brătescu Voineşti1 despre casa ridicată la Târgovişte între anii 1897 – 1898, devenită, din 1967, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni şi căreia i-au trecut pragul remarcabile personalități ale vremii, precum Titu Maiorescu2 , I. L. Caragiale3, Emil Gârleanu4 şi mulți

Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti a fost reorganizat în Casa Dionisie Lupu, aflată în incinta Curţii Domneşti. Cinci săli de la parterul clădirii ilustrează unul dintre cele mai eficiente meşteşuguri medievale, din punct de vedere al impactului social - tiparul. Expoziţia prezintă activitatea tipograf

Cunoscută şi sub numele de  Casa “Angela Georgescu”, clădirea în care funcţionează muzeul este monument de arhitectură românească de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, restaurat în anul 2000. Muzeul adăposteşte colecţia Emilia şi Vasile Blendea, în cadrul căreia se evidenţiază lucrări de artă plastică (desene, pictu

”Steagul cu Geavrele” În partea de sud-vest a judeţului Dâmboviţa se situează comuna  Morteni. Comună formată din 4 catune cum spun localnicii, străbatută de apele râului Neajlov, în trecut comuna facea parte din fostul judeţ Valşca. Comuna Morteni este o aşezare tipică de câmpie, cu

Palatul, construit în anul 1698 de către Constantin Brâncoveanu pentru fiul său Constantin, este aşezat în centrul incintei, fiind înconjurat de grădini; casa avea un etaj şi era aşezată pe o pivniţă. În estul ansamblului se aflau ruinele casei vechi construită înainte de 1683 şi biserica Sfântului Dumitru, fostă paraclis. Biseri

Situat în continuarea râului Ialomiţa la aproximativ 300 m de albia râului Ialomiţa şi 800 m de centrul comunei, fără înclinare aparţinând zonei de câmpie înaltă, cu sol brun-roşcat, având altitudinea de 120-200 m. În centrul parcului tronează statuia de bronz a lui Jean Dalles, pe un soclu înalt cadrată de 5 stejari cu diametru

Mediul natural al zonei se caracterizeaza atat prin pastrarea de caracteristici vechi, primare, tipice pentru habitate muntoase cat si prin caracteristici determinate de dezvoltarea economica/turistica, inerenta. Parcul Natural Bucegi, rezervatiile naturale din acesta contin cele mai reprezentative esantioane ale cadrului natural, sub rapor

Parcul Chindiei şi Grădina Zoologică În anul 1970, locuitorilor oraşului Târgovişte li s-a oferit un minunat loc de recreere. Parcul Chindia a fost amenajat pe locul fostei grădini domnești, care era situată în spatele Curţii Domneşti. În parc există un lac de agrement - pe care se pot face plimbări cu barca şi hidrobicic

Pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, desfăşurându-se pe o lungime de 480 m, se află unul dintre cele mai atractive capricii ale naturii din ţara noastră - peştera Ialomiţei, care a fost şi rămâne un punct turistic atrăgător pentru toţi cei ce fac ascensiuni pe munţi şi după cum se spune, ar fi cea mai frumoasă peşteră din R

Este o peşteră gigantică și reprezintă cel mai important fenomen endocarstic din Munţii Leaota. Este printre puținele peşteri din România în care se întâlnesc concomitent concreţiuni de calcit, gips și aragonit. În diverse puncte ale peşterii se întâlnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de cavernă, cora

Întins de-a lungul a trei trepte de relief (câmpie, deal, munte) ce se succed de la sud la nord, Judeţul Dâmboviţa oferă o diversitate peisagistică a florei şi faunei de excepţie, pe fondul căreia evoluţia istorică şi umană au creat unicate a căror prezenţă crează un important potenţial turistic, încă insuficient exploatat.

Având o arhitectură inspirată de cea a palatelor comunale din nordul Italiei, Primăria este creaţia arhitectului Baldassare Vignossa Giovanni , fiind ridicată între anii 1896 - 1898. Clădirea, în stil eclectic, este dominată de un turn ridicat pe una dintre laturi, interiorul fiind împodobit cu stucaturi şi panouri pictate. Edificiul a

Aspecte geologice/geomorfologice: Rezervatia cuprinde un relief dezvoltat pe calcare jurasice, fiind dezvoltat un sistem carstic alcatuit din lapiezuri, doline, chei (Tatarului) si grote, dintre care cea mai importanta este Pestera Ursilor. Pestera Ursilor – cea mai inalta statiune paleolitica de la noi din tara – este excavata in

Situată în comunele Vişina şi Petreşti, în apropierea podului peste râul Neajlov, pe malul stâng al acestuia, rezervaţia de narcise este o rezervaţie naturală botanică, ce ocroteşte specia Narcissus stellaris.

Plaiul Domnesc este o rezervaţie naturală paleontologică situată în arealul comunei Moroeni. Aici există un masiv mai mare de calcare şi un mare număr de blocuri mai mici, toate cuprinse în orizontul de conglomerate de la partea superioară a stratelor de Sinaia-entitate stratigrafică bine conturată în cadrul zonei interne a flişul

Situat în partea central sudică a ţării, în imediata proximitate a capitalei Bucureşti, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş. Cu o suprafaţă de 4.054 kmp (1,6% din teritoriul naţional) în ampla curbă a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cc

Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni, într-o veche familie boierească, era fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu şi al Stancăi, sora domnitorului Şerban Cantacuzino. Rămânând orfan de tată la vârsta de doar un an, a ramas în grija unchiului său, posteln

Pucioasa - staţiune balneoclimaterică de interes naţional “Beneficiind de o aşezare frumoasă, într-o vale deschisă pe râul Ialomiţei, de o parte şi de alta dealuri uşor tărăgănate, în fund priveliştea munţilor acoperiţi de codrii, dincolo de râu, de sub o ruptură de mal, ţâşnesc binefăcătoa

câteva trasee în munții Bucegi 1. PIETROŞIŢA - DOBREŞTI - SCROPOASA - ZĂNOAGA Marcaj: de la Dobreşti, cruce albastră. Timp: de la Dobreşti 2½-3 ore (de la Pietroşiţa la Dobreşti pe şosea, 20 km). 2. BABELE - VF. OMU Marcaj: bandă galbenă. Timp: 2-2½ ore. 3. BABELE – PEŞTERA Marcaj: cruce albastră.

Rezervaţia naturală botanică Turbăria Lăptici cuprinde mlaştina oligotrofă care  adăposteşte elemente floristice rare: Salix myrtilloides - relict glaciar de origine nordică, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerările de Sphagnum formează depozite de turbă ce se găsesc la baza t

“Între ce este şi ce a fost mintea noastră trebuie să se întindă mereu punţi de lumină.” Ovidiu Densuşianu Cultura şi civilizaţia tradiţională reprezintă paşaportul cu care noi românii ne legitimăm în faţa lumii. În contextul integrării europene patrimoniul cultural identitar este o carte de vizită pe care multe din ţ�

Prima menţiune a unor fortificaţii ale oraşului datează de la 1462, din vremea lui Vlad Ţepeş, un cronicar otoman vorbind de existenţa unei cetăţi de lemn. În timpul ocupaţiei otomane din 1595, Sinan Paşa construieşte o palancă, cu palisadă şi şanţuri, în jurul Curţii Domneşti, incendiată însă în luna octombrie, când oşti

Zimbrăria Neagra din cadrul Ocolului silvic Bucşani, in judeţul Dâmboviţa, este situată la mai puţin de 100 de kilometri de Bucureşti şi la 30 de kilometri de Târgovişte. O zi petrecută în mijlocul naturii, pentru a admira aceste puternice animale sălbatice, merită efortul parcurgerii traseului până la destinaţie. Zimbr

Valea superioară a Ialomiţei este o componentă naturală reprezentativă a Masivului Bucegi, astfel că trăsăturile geoturistice de bază ale masivului sunt, practic şi ale Văii Ialomiţei. Masivul Bucegi, unitate distinctă în cadrul lanţului Carpatic românesc (se află în pătrarul sud-estic al ţării) este unitatea mon